Justificare

Organizaţiile neguvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate în ceea ce priveşte modul şidirecţiile lor de acţiune, reprezentând un „barometru” al comunităţii. Căile prin care sectorul neguvernamental poate influenţa dezvoltarea comunităţii sunt: educarea şi sensibilizare publicului în privinţa drepturilor prevăzute de cadrul legislativ, participarea la adaptarea programelor guvernamentale la nevoile publice, exprimând punctul de vedere al opiniei publice şi punând în valoare experienţele locale, colaborarea cu instituţiile publice etc.

 

Pentru a lua parte la decizia publică, electoratul trebuie să fie bine pregătit, bine educat în elaborarea politicilor publice și a procedurilor legislative. Existența cadrului legal, necesar punerii în practică a tehnicilor și instrumentelor democrației participative, este un bun câștigat de către societatea civilă din România în demersul ei de a-și face auzită poziția în relație cu decizia publică. Totuși, experiențele practice evidențiază încă stângăcii, încercări lipsite de forța influențării consistente și coerente a reglementărilor ce le afectează evoluția. Abordarea nesistematică, neprogramată a condus la multe experimente nereușite ale sectoarelor societății civile sau la înregistrarea unor succese parțiale. Acestea nu au avut suficientă capacitate de a genera instaurarea unui proces participativ, consistent și asumat de elaborare a deciziei publice în România.

 

Principalele nevoi identificate la nivelul grupului țintă sunt:

•        nevoia de instruire în domeniul formulării de politici publice alternative și organizarea de campanii de advocacy;

•        nevoia de coeziune la nivel național;

•        nevoia de creștere a implicării cetățenilor/părților interesate, pentru rezolvarea problemelor identificate la nivelul comunității;

•        nevoia de îmbunătățire a comunicării cu decidenții politici, care pot materializa propunerile de politici publice alternative în documente legislative.

 

Prin activitățile propuse, proiectul răspunde tuturor nevoilor identificate. Mai mult, caracterul inovativ al proiectului este generat de:

•        instruirea personalului în vederea dezvoltării cunoștințelor și abilităților de a dezvolta politici publice alternative;

•        crearea unei coaliții a ONG-urilor în domeniul calității aerului;

•        dezvoltarea și implementarea unei campanii de conștientizare privind calitatea aerului în România;

•        implicarea ONG-urilor în exercițiul de a crea politici publice alternative;

•        organizarea de întâlniri publice cu factorii de decizie pentru promovarea politicilor publice alternative.

 

Pentru a obţine schimbări reale şi durabile la nivelul societăţii, efortul de influenţare a guvernanţilor trebuie integrat intr-o perspectivă strategică mai largă. Acest lucru poate însemna:

•        Iniţiereaşi/sau implicarea în procese de elaborare a politicilor publice alternative;

•        Inițierea sau implicarea în activităţi care urmăresc dezvoltarea parteneriatelor între organizaţiile din diversele sectoare (public, privat, societate civilă) şi participare la formarea reţelelor (coaliţii) pentru schimb de experienţăşiinformaţii;

•        Iniţiereaşi implicarea in campanii de educare si informare a opiniei publice, autorităţilor si grupului de beneficiari.

 

Procesul de Advocacy, ca efort de influenţare a guvernării, contribuie la maturizarea societăţiişi consolidarea democraţiei fiind deci este un proces de transformare a societăţii. Procesul urmăreşte atât crearea sau reforma politicilor publice cât şi implementarea lor eficientă. Existenţa unui număr semnificativ de ONG-uri specializate pe activităţi de lobby şiadvocacy, capabile să creeze alianţeşicoaliţii, să-şi pregătească şi susțină poziţia în mod documentat, pe baza de studii şi cercetări şi să implice activ cetăţenii/beneficiarii direcţi ai campaniilor de advocacy, reprezintă fundamentul pentru a putea dezvolta politici publice alternative. Astfel, se creează premisele pentru construirea unei abordare strategică pe termen lung, care să includă o gamă diversă de activităţi cum ar fi campanii de informare, educare, campanii media. Schimbările vizate urmăresc mai mult decât rezolvarea unei probleme sau schimbarea unei legi, abordând teme strategice complexe cum ar fi schimbarea sistemului de luare a deciziei, modul de funcţionare a sistemului, influenţarea/consolidarea culturii politice. Pentru toate acestea este imperios necesar să se construiască capacitatea reprezentanţilorsocietăţii civile şi a grupurilor interesate de promovarea schimbării.

 

Nevoia de a aborda problema calității aerului în România. Una din nevoile urgente și importante identificate în domeniul proiecției mediului este calitatea aerului în România. Cei mai importanţipoluanţi care afectează calitatea aerului din zonele urbane şi marile aglomerări sunt oxizii de azot (în special dioxidul de azot) şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 (pulberi foarte fine nesedimentabile). În trei aglomerări urbane, din momentul în care s-a început monitorizarea calităţii aerului, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită la oxizii de azot şi la particulele în suspensie PM10, Bucureşti, IaşişiBraşov, conform declarațiilor date de Preşedintele ANPM, in data de 1 martie 2017.  În prezent, cele trei oraşe sunt în procedură de infringement din partea Comisiei Europene, din cauza gradului de poluare.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător revine autorităţilor pentru protecţia mediului. În Romania exista o rețea naționala de stații de monitorizare a calității aerului, dar unele sunt depășite tehnologic si, in concluzie, unele date sunt eronate, conform declarațiilor Ministrului Mediului din martie 2016. La nivel de București, sunt opt stații, dar funcționează numai două.

 

Ultimul studiu independent realizat de Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis pe tema calității aerului a arătat, la toate stațiile de monitorizare din București, depășiri substanțiale ale normelor prevăzute de Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății pentru substanțele poluante.   Din 2011, când a fost făcută analiza, situația s-a înrăutățit în condițiile în care stațiile de monitorizare a calității aerului, aflate în administrarea Ministerului Mediului, nu funcționează deloc, deși România are obligația, prin Tratatul de Aderare, de a face aceste înregistrări și de a le raporta Comisiei Europene. Ecopolis precizează că, atunci când funcționau, toate stațiile de monitorizare a calității aerului din București raportau depășiri ale substanțelor monitorizate.  Mai mult, potrivit aceluiași studiu, populația nu are o modalitate la îndemână pentru a evalua în mod realist și coerent calitatea aerului pe care îl respiră.

 

În Iași, Breasla constructorilor Ieșeni a identificat o serie de probleme privind monitorizarea calității aerului:

–        Studiul privind calitatea aerului este incomplet. Noxele măsurate, și așa incomplet, trebuie sa se repartizeze pe surse fixe, mobile si de suprafață. Mediile anuale au fost realizate cu captura de date insuficienta. Trebuia făcută o monitorizare reala, cu aparate mobile de măsurare.

–        Stațiile fixe actuale evaluează doar o parte din noxele emise. De exemplu, un incinerator de deșeuri emite 20 de noxe, însă stația de monitorizare din apropiere măsoară doar 10 noxe.

 

Efectele asupra populației. Factorii de mediu pot produce sau agrava o serie de boli. Efectele poluării asupra sănătăţii pot varia de la modificări fiziologice subtile la dificultăţi de respiraţie, tuse sau la afectarea sistemului cardiac sau respirator sau chiar apariția diverselor forme de cancer. Problemele de sănătate pe care poluarea le cauzează cresc consumul de medicamente, numărul vizitelor la medic sau ale internărilor, precum şicomplicaţiile în cazul anumitor boli.

Poluarea aerului reprezintă motivul principal al deceselor cauzate de problemele de mediu în Uniunea Europeană, înregistrându-se în continuare peste 400.000 morți premature în fiecare an, din cauza nivelurilor crescute de particule fine și ozon.

 

Gradul ridicat de poluare a aerului conduce la consecințe asupra sănătății locuitorilor, dar și consecințe financiare. A intra într-o situație de infringement costă România și practic toți cetățenii, în prima fază aproape 1,7 milioane de euro, ca amendă, iar ulterior până la 120.000 de euro pe zi, până se rezolvă situația.

 

Comisia Europeană atenționează: România nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10). Comisia consideră că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor și solicită României să ia măsuri de perspectivă rapide și eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurt posibil.

 

Corespondența și contribuția proiectului la obiectivul specific, la rezultatele și la indicatorii POCA. Proiectul contribuie în mod direct la obiectivul specific, rezultatele și indicatorii POCA. Dezvoltarea capacității ONG-urilor de a formula politici publice alternative răspunde obiectivului specific 1.1 Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP. SCAP menționează între măsurile privind dezvoltarea capacității societății civile: Dezvoltarea de rețele și parteneriate între societatea civilă, mediul academic și alți factori interesați în vederea derulării de activități de advocacy; Dezvoltarea de acțiuni de formulare și promovare de propuneri alternative la politicile publice inițiate de Guvern.

 

Prin crearea coaliției ONG-urilor în domeniul calității aerului, instruirea personalului din ONG-uri, derularea campaniei de advocacy, formularea și promovarea de politici publice alternative, proiectul răspunde în totalitate rezultatelor și indicatorilor programului POCA.